Cine nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru că
Dumnezeu este dragoste.
Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea
cineva viaţa pentru prietenii săi.
Ioan 15:34-35
34 Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe
alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.
35 Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.”
35 Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.”
Tot ce faceţi să fie făcut cu dragoste!
În dragoste nu este frică; ci dragostea
desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se
teme n-a ajuns desăvârşit în dragoste
Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi
prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.
Mai bine un prânz de verdeţuri şi dragoste,
decât un bou îngrăşat şi ură. –
Cine acoperă o greşeală, caută dragostea, dar
cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni. –
Ura stârneşte certuri, dar dragostea acoperă
toate greşelile. –
Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, şi
râurile n-ar putea s-o înece; de ar da omul toate averile din casa lui pentru dragoste,
tot n-ar avea decât dispreţ.
Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii
voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel?
Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea
celor mai mulţi se va răci.
Dar vai de voi, fariseilor! Pentru că voi daţi
zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării
dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi
pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!
Dar ştiu că n-aveţi în voi dragoste de
Dumnezeu.
Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe
voi. Rămâneţi în dragostea Mea.
Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea
Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea
Lui.
Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău şi li-l voi mai
face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei,
şi Eu să fiu în ei.”
fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste
firească, neînduplecaţi, fără milă.
Însă nădejdea aceasta nu înşală, pentru că dragostea
lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost
dat.
Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui
Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de
îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?
nici înălţimea, nici adâncimea, nicio altă făptură, nu
vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în
Isus Hristos, Domnul nostru.
Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste
frăţească. În cinste, fiecare să dea întâietate altuia.
Dragostea nu face rău
aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.
Dar, dacă faci ca fratele tău să se mâhnească din
pricina unei mâncări, nu mai umbli în dragoste! Nu nimici, prin mâncarea
ta, pe acela pentru care a murit Hristos!
Vă îndemn, dar, fraţilor, pentru Domnul nostru Isus
Hristos şi pentru dragostea Duhului, să vă luptaţi împreună cu mine în
rugăciunile voastre către Dumnezeu pentru mine,
Ce voiţi? Să vin la voi cu nuiaua sau cu dragoste
şi cu duhul blândeţii?
În ce priveşte lucrurile jertfite idolilor, ştim că
toţi avem cunoştinţă. Dar cunoştinţa îngâmfă pe când dragostea zideşte.
Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi
n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor.
Şi chiar dacă aş avea darul prorociei şi aş cunoaşte
toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa, aşa încât să
mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic.
Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana
săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste,
nu-mi foloseşte la nimic.
Dragostea este îndelung
răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea
nu se laudă, nu se umflă de mândrie, 5
nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se
mânie, nu se gândeşte la rău,
6 nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
7 acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.
6 nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
7 acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.
Acum, dar, rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea;
dar cea mai mare dintre ele este dragostea.
Urmăriţi dragostea. Umblaţi şi după darurile
duhovniceşti, dar mai ales să prorociţi.
V-am scris cu multă mâhnire şi strângere de inimă, cu
ochii scăldaţi în lacrimi, nu ca să vă întristaţi, ci ca să vedeţi dragostea
nespus de mare pe care o am faţă de voi.
De aceea, vă rog să vă arătaţi iarăşi dragostea
faţă de el;
Căci dragostea lui Hristos ne strânge; fiindcă
socotim că, dacă Unul singur a murit pentru toţi, toţi deci au murit.
prin curăţie, prin înţelepciune, prin îndelungă
răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfânt, printr-o dragoste neprefăcută,
El are o şi mai mare dragoste pentru voi, când
îşi aduce aminte de ascultarea voastră a tuturor şi de primirea pe care i-aţi
făcut-o, cu frică şi cu cutremur.
După cum sporiţi în toate lucrurile: în credinţă, în
Cuvânt, în cunoştinţă, în orice râvnă şi în dragostea voastră pentru
noi, căutaţi să sporiţi şi în această binefacere.
Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci
pentru râvna altora şi ca să pun la încercare curăţia dragostei voastre.
daţi-le, înaintea bisericilor, dovadă de dragostea
voastră şi arătaţi-le că avem dreptul să ne lăudăm cu voi.
Încolo, fraţilor, fiţi sănătoşi, desăvârşiţi-vă,
îmbărbătaţi-vă, fiţi cu un cuget, trăiţi în pace, şi Dumnezeul dragostei
şi al păcii va fi cu voi.
Harul Domnului Isus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu,
şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! Amin.
Căci, în Isus Hristos, nici tăierea împrejur, nici
netăierea împrejur n-au vreun preţ, ci credinţa care lucrează prin dragoste.
Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai nu
faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci
slujiţi-vă unii altora în dragoste.
Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea,
bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,
În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii,
ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea
Lui,
De aceea şi eu, de când am auzit despre credinţa în
Domnul Isus care este în voi şi despre dragostea voastră pentru toţi
sfinţii,
Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea
cea mare cu care ne-a iubit,
aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin
credinţă; pentru ca, având rădăcina şi temelia pusă în dragoste,
şi să cunoaşteţi dragostea lui Hristos care
întrece orice cunoştinţă, ca să ajungeţi plini de toată plinătatea lui
Dumnezeu.
cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare;
îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste
ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să
creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.
Din El tot trupul, bine închegat şi strâns legat, prin
ceea ce dă fiecare încheietură, îşi primeşte creşterea, potrivit cu lucrarea
fiecărei părţi în măsura ei, şi se zideşte în dragoste.
Trăiţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a
iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros –
lui Dumnezeu.
Pace, fraţilor, şi dragoste împreună cu
credinţa din partea lui Dumnezeu Tatăl şi din partea Domnului Isus Hristos!
Căci martor îmi este Dumnezeu că vă iubesc pe toţi cu
o dragoste nespusă, în Isus Hristos.
Şi mă rog ca dragostea voastră să crească tot
mai mult în cunoştinţă şi orice pricepere,
Aceştia din urmă lucrează din dragoste, ca unii
care ştiu că eu sunt însărcinat cu apărarea Evangheliei;
Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este
vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este
vreo milostivire şi vreo îndurare,
faceţi-mi bucuria deplină şi aveţi o simţire, o dragoste,
un suflet şi un gând.
şi am auzit despre credinţa voastră în Hristos Isus şi
despre dragostea pe care o aveţi faţă de toţi sfinţii,
şi ne-a vorbit despre dragostea voastră în
Duhul.
El ne-a izbăvit de sub puterea întunericului şi ne-a
strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Lui,
pentru ca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniţi
în dragoste şi să capete toate bogăţiile plinătăţii de pricepere, ca să
cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos,
Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea,
care este legătura desăvârşirii.
căci ne aducem aminte fără încetare, înaintea lui
Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrarea credinţei voastre, de osteneala dragostei
voastre şi de tăria nădejdii în Domnul nostru Isus Hristos!
În adevăr, Evanghelia noastră v-a fost propovăduită nu
numai cu vorbe, ci cu putere, cu Duhul Sfânt şi cu o mare îndrăzneală. Căci
ştiţi că, din dragoste pentru voi, am fost aşa printre voi.
Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru
voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar şi viaţa
noastră, atât de scumpi ne ajunseserăţi.
Dar chiar acum a venit Timotei de la voi la noi şi
ne-a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră, că totdeauna
păstraţi o plăcută aducere aminte despre noi şi că doriţi să ne vedeţi, cum
dorim şi noi să vă vedem pe voi.
Domnul să vă facă să creşteţi tot mai mult în dragoste
unii faţă de alţii şi faţă de toţi, cum facem şi noi înşine pentru voi,
Cât despre dragostea frăţească, n-aveţi nevoie
să vă scriem; căci voi singuri aţi fost învăţaţi de Dumnezeu să vă iubiţi unii
pe alţii,
Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne
îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a dragostei şi să avem drept coif
nădejdea mântuirii.
Să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din
pricina lucrării lor. Trăiţi în pace între voi.
Trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi,
fraţilor, cum se şi cuvine, pentru că credinţa voastră merge mereu crescând, şi
dragostea fiecăruia din voi toţi faţă de ceilalţi se măreşte tot mai
mult.
şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt
pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie
mântuiţi.
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea
lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Ţinta poruncii este dragostea, care vine
dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun şi dintr-o credinţă neprefăcută.
Şi harul Domnului nostru s-a înmulţit peste măsură de
mult împreună cu credinţa şi cu dragostea care este în Hristos Isus.
Totuşi ea va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă
stăruie cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie.
Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o
pildă pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în
credinţă, în curăţie.
Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, şi
caută neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea.
Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de
putere, de dragoste şi de chibzuinţă.
Dreptarul învăţăturilor sănătoase, pe care le-ai auzit
de la mine, ţine-l cu credinţa şi dragostea care este în Hristos Isus.
Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte neprihănirea, credinţa,
dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă
curată.
fără dragoste firească, neînduplecaţi,
clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine,
Tu însă ai urmărit de aproape învăţătura mea, purtarea
mea, hotărârea mea, credinţa mea, îndelunga mea răbdare, dragostea mea,
răbdarea mea,
Căci Dima, din dragoste pentru lumea de acum,
m-a părăsit şi a plecat la Tesalonic. Crescens s-a dus în Galatia, Tit în
Dalmatia.
Spune că cei bătrâni trebuie să fie treji, vrednici de
cinste, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare.
Dar, când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu,
Mântuitorul nostru, şi dragostea Lui de oameni,
pentru că am auzit despre credinţa pe care o ai în
Domnul Isus şi dragostea faţă de toţi sfinţii.
În adevăr, am avut o mare bucurie şi mângâiere pentru dragostea
ta, fiindcă, frate, inimile sfinţilor au fost înviorate prin tine.
vreau mai degrabă să-ţi fac o rugăminte în numele dragostei,
eu, aşa cum sunt, bătrânul Pavel; iar acum întemniţat pentru Hristos Isus.
Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala
voastră şi dragostea pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui, voi, care
aţi ajutorat şi ajutoraţi pe sfinţi.
Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste
şi la fapte bune.
Stăruiţi în dragostea frăţească.
Deci ca unii care prin ascultarea de adevăr v-aţi
curăţat sufletele prin Duhul, ca să aveţi o dragoste de fraţi
neprefăcută, iubiţi-vă cu căldură unii pe alţii, din toată inima;
Mai presus de toate, să aveţi o dragoste
fierbinte unii pentru alţii, căci dragostea acoperă o sumedenie de
păcate.
Spuneţi-vă sănătate unii altora cu o sărutare de dragoste.
Pacea să fie cu voi cu toţi care sunteţi în Hristos Isus! Amin.
cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea
de fraţi, iubirea de oameni.
şi îşi vor lua astfel plata cuvenită pentru
nelegiuirea lor. Fericirea lor este să trăiască în plăceri ziua în amiaza mare.
Ca nişte întinaţi şi spurcaţi, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste,
când ospătează împreună cu voi.
Dar cine păzeşte Cuvântul Lui, în el dragostea
lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită; prin aceasta ştim că suntem în El.
Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte
cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el.
Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne
numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a
cunoscut nici pe El.
Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea că El
Şi-a dat viaţa pentru noi; şi noi deci trebuie să ne dăm viaţa pentru fraţi.
Dar cine are bogăţiile lumii acesteia, şi vede pe
fratele său în nevoie, şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în el dragostea
de Dumnezeu?
Preaiubiţilor, să ne iubim unii pe alţii; căci dragostea
este de la Dumnezeu. Şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe
Dumnezeu.
Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit
pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său ca
jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.
Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; dacă ne iubim
unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi, şi dragostea Lui a ajuns
desăvârşită în noi.
Şi noi am cunoscut şi am crezut dragostea pe
care o are Dumnezeu faţă de noi. Dumnezeu este dragoste; şi cine rămâne
în dragoste rămâne în Dumnezeu, şi Dumnezeu rămâne în el.
Cum este El, aşa suntem şi noi în lumea aceasta;
astfel se face că dragostea este desăvârşită în noi, pentru ca să avem
deplină încredere în ziua judecăţii
Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea
poruncilor Lui. Şi poruncile Lui nu sunt grele;
Harul, îndurarea şi pacea să fie cu voi din partea lui
Dumnezeu Tatăl şi din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatălui, în adevăr şi
în dragoste!
Şi dragostea stă în vieţuirea după poruncile
Lui. Aceasta este porunca în care trebuie să umblaţi, după cum aţi auzit de la
început.
Ei au mărturisit despre dragostea ta înaintea
bisericii. Vei face bine să îngrijeşti de călătoria lor, într-un chip vrednic
de Dumnezeu;
căci au plecat pentru dragostea Numelui Lui,
fără să primească ceva de la neamuri.
Îndurarea, pacea şi dragostea să vă fie
înmulţite.
Sunt nişte stânci ascunse la mesele voastre de dragoste,
unde se ospătează fără ruşine împreună cu voi şi se îndoapă de-a binelea; nişte
nori fără apă, mânaţi încoace şi încolo de vânturi, nişte pomi tomnatici fără
rod, de două ori morţi, dezrădăcinaţi;
ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu şi
aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa veşnică.
Dar ce am împotriva ta este că ţi-ai părăsit dragostea
dintâi.
„Ştiu faptele tale, dragostea ta, credinţa ta,
slujba ta, răbdarea ta şi faptele tale de pe urmă, că sunt mai multe decât cele
dintâi.
care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri
de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel
vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în
copiii copiilor lor până la al treilea şi al patrulea neam!”
Arată-ţi, dar, dragostea pentru robul tău, căci
ai făcut cu robul tău un legământ înaintea Domnului. Şi dacă este vreo
nelegiuire în mine, ia-mi tu viaţa, de ce să mă mai duci până la tatăl tău?”
Ionatan a întărit şi mai mult faţă de David dragostea
pe care o avea pentru el, căci îl iubea ca pe sufletul lui.
Mă doare după tine, frate Ionatane! Tu erai plăcerea
mea; dragostea ta pentru mine era minunată: mai presus de dragostea
femeiască.
Împăratul a dat următoarea poruncă lui Ioab, lui
Abişai şi lui Itai: „Pentru dragostea pe care o aveţi faţă de mine,
purtaţi-vă blând cu tânărul Absalom!” Şi tot poporul a auzit porunca
împăratului, dată tuturor căpeteniilor cu privire la Absalom.
Mai mult, în dragostea mea pentru Casa
Dumnezeului meu, dau Casei Dumnezeului meu aurul şi argintul pe care-l am,
afară de tot ce am pregătit pentru casa Sfântului Locaş:
Vreţi să vorbiţi lucruri nedrepte din dragoste
pentru Dumnezeu? Şi să spuneţi minciuni, ca să-L apăraţi?
Îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pământul,
sau ca un semn al dragostei Lui.
Ei îmi întorc rău pentru bine, şi ură, pentru dragostea
mea.
Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot
timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!
Vino, să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă,
să ne desfătăm cu dezmierdări.
Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte
nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău. –
Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de
dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –
Da, mi-am pus inima în căutarea tuturor acestor
lucruri, am cercetat toate aceste lucruri şi am văzut că cei neprihăniţi şi
înţelepţi, şi faptele lor sunt în mâna lui Dumnezeu, atât dragostea, cât
şi ura. Oamenii nu ştiu nimic mai dinainte; totul este înaintea lor în viitor.
Şi dragostea lor, şi ura lor, şi pizma lor
demult au şi pierit, şi niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face sub
soare.
El m-a dus în casa de ospăţ, şi dragostea era
steagul fluturat peste mine.
Întăriţi-mă cu turte de struguri, învioraţi-mă cu
mere, căci sunt bolnavă de dragostea lui.
Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi
cerboaicele de pe câmp: nu stârniţi, nu treziţi dragostea până nu vine
ea! –
Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi
cerboaicele de pe câmp: nu stârniţi, nu treziţi dragostea până nu vine
ea. –
Stâlpii i-a făcut de argint, rezemătoarea, de aur,
scaunul, de purpură; iar mijlocul, împodobit cu o ţesătură aleasă, lucrată de dragostea
fiicelor Ierusalimului.
Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg
smirna cu miresmele mele, îmi mănânc fagurele de miere cu mierea mea, îmi beau
vinul cu laptele meu… – Mâncaţi, prieteni, beţi şi îmbătaţi-vă de dragoste!
–
Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiţi
pe iubitul meu, ce-i veţi spune?… Că sunt bolnavă de dragoste! –
Dis-de-dimineaţă ne vom duce la vii să vedem dacă a
înmugurit via, dacă s-a deschis floarea şi dacă au înflorit rodiile. Acolo îţi
voi da dragostea mea.
Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului: nu
stârniţi, nu treziţi dragostea până nu vine ea. –
Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe braţul
tău; căci dragostea este tare ca moartea, şi gelozia este neînduplecată
ca Locuinţa morţilor; jarul ei este jar de foc, o flacără a Domnului.
Din dragoste pentru robul Meu, Iacov, şi pentru
Israel, alesul Meu, te-am chemat pe nume, ţi-am vorbit cu bunăvoinţă, înainte
ca tu să Mă cunoşti.
Din dragoste pentru Mine, din dragoste
pentru Mine vreau să lucrez! Căci cum ar putea fi hulit Numele Meu? Nu voi da
altuia slava Mea.
Câteva clipe te părăsisem, dar te voi primi înapoi cu
mare dragoste.
Într-o izbucnire de mânie, Îmi ascunsesem o clipă faţa
de tine, dar Mă voi îndura de tine cu o dragoste veşnică, zice Domnul,
Răscumpărătorul tău.
Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile,
dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, şi legământul Meu de pace nu
se va clătina, zice Domnul, care are milă de tine.
„De dragostea Sionului nu voi tăcea, de dragostea
Ierusalimului nu voi înceta, până nu se va arăta mântuirea lui, lumina soarelui
şi izbăvirea lui, ca o făclie care s-aprinde.
Voi vesti îndurările Domnului, faptele Lui minunate,
după tot ce a făcut Domnul pentru noi! Voi spune marea Lui bunătate faţă de
casa lui Israel, căci i-a făcut după îndurările şi bogăţia dragostei
Lui.
În toate necazurile lor n-au fost fără ajutor, şi
Îngerul care este înaintea feţei Lui i-a mântuit; El însuşi i-a răscumpărat, în
dragostea şi îndurarea Lui, şi necurmat i-a sprijinit şi i-a purtat în
zilele din vechime.
Pentru ce, Doamne, ne laşi să rătăcim de la căile Tale
şi ne împietreşti inima ca să nu ne temem de Tine? Întoarce-Te, din dragoste
pentru robii Tăi, pentru seminţiile moştenirii Tale!
Aşa vorbeşte Domnul: „După cum, când se găseşte zeamă
într-un strugure, se zice: „Nu-l nimici, căci este o binecuvântare în el!”, tot
aşa, şi Eu voi face la fel, din dragoste pentru robii Mei, ca să nu
nimicesc totul.
„Du-te şi strigă la urechile cetăţii Ierusalimului:
„Aşa vorbeşte Domnul: „Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai
când erai tânără, de iubirea ta, când erai logodită, când Mă urmai în pustiu,
într-un pământ nesemănat.
Ascultă, dar, acum, Dumnezeul nostru, rugăciunea şi
cererile robului Tău şi, pentru dragostea Domnului, fă să strălucească
faţa Ta peste Sfântul Tău Locaş pustiit!
Ascultă, Doamne! Iartă, Doamne! Ia aminte, Doamne!
Lucrează şi nu zăbovi, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Căci Numele
Tău este chemat peste cetatea Ta şi peste poporul Tău!”
I-am tras cu legături omeneşti, cu funii de dragoste,
am fost pentru ei ca cel ce le ridică jugul de lângă gură. M-am aplecat spre ei
şi le-am dat de mâncare.
Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un
viteaz care poate ajuta; Se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea
Lui şi nu va mai putea de veselie pentru tine.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu