
Pasaje din Biblia care vorbesc despre divort:
Luca 16:18
18 Oricine îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei preacurveşte.
Matei 5:31-32
31 S-a zis iarăşi: „Oricine îşi va lăsa
nevasta să-i dea o carte de despărţire.”
32
Dar Eu vă spun că
oricine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să
preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.
Matei 19:3-12
3 Fariseii au venit la El şi, ca să-L ispitească, I-au zis: „Oare
este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta pentru orice pricină?”
4
Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a
făcut parte bărbătească şi parte femeiască
5
şi a zis: „De aceea va
lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi
vor fi un singur trup”?
6
Aşa că nu mai sunt doi,
ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.”
7
„Pentru ce, dar”, I-au zis ei, „a poruncit Moise ca bărbatul
să dea nevestei o carte de despărţire şi s-o lase?”
8
Isus le-a răspuns: „Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit
Moise să vă lăsaţi nevestele; dar de la început n-a fost aşa.
9
Eu, însă, vă spun că
oricine îşi lasă nevasta, afară de pricină de curvie, şi ia pe alta de nevastă
preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.”
10
Ucenicii Lui I-au zis: „Dacă astfel stă lucrul cu bărbatul
şi nevasta lui, nu este de folos să se însoare.”
11
El le-a răspuns: „Nu toţi pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia
cărora le este dat.
12
Fiindcă sunt fameni,
care s-au născut aşa din pântecele maicii lor; sunt fameni, care au fost făcuţi
fameni de oameni; şi sunt fameni, care singuri s-au făcut fameni pentru
Împărăţia cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească.”
Romani 7:2-3
2 Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă
vreme trăieşte el;
dar dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de legea
bărbatului ei.
3
Dacă deci, când îi trăieşte bărbatul, ea se mărită după
altul, se va chema preacurvă; dar dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de
lege, aşa că nu mai este preacurvă, dacă se mărită după altul.
Marcu10:2-12
2 Au venit la El fariseii; şi, ca să-L ispitească, L-au întrebat
dacă este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta.
3
Drept răspuns, El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?”
4
„Moise”, au zis ei, „a dat voie ca bărbatul să scrie o carte
de despărţire şi s-o lase.”
5
Isus le-a zis: „Din pricina împietririi inimii voastre v-a scris
Moise porunca aceasta.
6
Dar de la începutul
lumii „Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască.
7
De aceea va lăsa omul pe
tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa.
8
Şi cei doi vor fi un
singur trup.” Aşa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup.
9
Deci, ce a împreunat
Dumnezeu, omul să nu despartă.”
10
În casă, ucenicii L-au întrebat iarăşi asupra celor de mai
sus.
11
El le-a zis: „Oricine îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă
preacurveşte faţă de ea;
12
şi dacă o nevastă îşi
lasă bărbatul şi ia pe altul de bărbat preacurveşte.”
1 Corinteni 7:10-17
10 Celor căsătoriţi le
poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta să nu se despartă de bărbat.
11 (Dacă este despărţită, să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul ei.) Şi nici bărbatul să nu-şi lase nevasta.12 Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea.
13 Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei.
14 Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă, şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altminteri, copiii voştri ar fi necuraţi, pe când acum sunt sfinţi.
15 Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace.
16 Căci ce ştii tu, nevastă, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui nevasta?
11 (Dacă este despărţită, să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul ei.) Şi nici bărbatul să nu-şi lase nevasta.12 Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea.
13 Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei.
14 Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă, şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altminteri, copiii voştri ar fi necuraţi, pe când acum sunt sfinţi.
15 Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace.
16 Căci ce ştii tu, nevastă, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui nevasta?
17 Încolo, fiecare să
rămână în starea în care l-a aşezat Domnul şi în care l-a chemat Dumnezeu.
Aceasta este rânduiala pe care am aşezat-o în toate bisericile.
Deuteronom 24:1-4
. 1
Când cineva îşi va lua o nevastă şi se va însura cu ea şi
s-ar întâmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit
ceva ruşinos în ea, să-i scrie o carte de despărţire, şi, după ce-i va da-o în
mână, să-i dea drumul din casa lui.
2 Ea să iasă de la el, să plece şi va putea să se mărite după un alt bărbat.
3 Dacă şi acesta din urmă începe s-o urască, îi scrie o carte de despărţire şi, după ce i-o dă în mână, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă, care a luat-o de nevastă, moare,
4 atunci bărbatul dintâi, care îi dăduse drumul, nu va putea s-o ia iarăşi de nevastă, după ce s-a pângărit ea, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului, şi să nu faci vinovată de păcat ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul Dumnezeul tău.
2 Ea să iasă de la el, să plece şi va putea să se mărite după un alt bărbat.
3 Dacă şi acesta din urmă începe s-o urască, îi scrie o carte de despărţire şi, după ce i-o dă în mână, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă, care a luat-o de nevastă, moare,
4 atunci bărbatul dintâi, care îi dăduse drumul, nu va putea s-o ia iarăşi de nevastă, după ce s-a pângărit ea, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului, şi să nu faci vinovată de păcat ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul Dumnezeul tău.
Genesa 2:24
24 De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup.
Maleahi 2:13-16
13 Iată acum ce mai
faceţi: acoperiţi cu lacrimi altarul Domnului, cu plânsete şi gemete, aşa încât
El nu mai caută la darurile de mâncare şi nu mai poate primi nimic din mâinile
voastre.
14 Şi dacă întrebaţi: „Pentru ce?”… Pentru că Domnul a fost martor între tine şi nevasta din tinereţea ta, căreia acum nu-i eşti credincios, măcar că este tovarăşa şi nevasta cu care ai încheiat legământ!
15 Nu ne-a dat Unul singur, Dumnezeu, suflarea de viaţă şi ne-a păstrat-o? Şi ce cere acel Unul singur? Sămânţă dumnezeiască! Luaţi seama, dar, în mintea voastră şi niciunul să nu fie necredincios nevestei din tinereţea lui!
16 „Căci Eu urăsc despărţirea în căsătorie – zice Domnul Dumnezeul lui Israel – şi pe cel ce îşi acoperă haina cu silnicie – zice Domnul oştirilor. De aceea, luaţi seama în mintea voastră şi nu fiţi necredincioşi!”
14 Şi dacă întrebaţi: „Pentru ce?”… Pentru că Domnul a fost martor între tine şi nevasta din tinereţea ta, căreia acum nu-i eşti credincios, măcar că este tovarăşa şi nevasta cu care ai încheiat legământ!
15 Nu ne-a dat Unul singur, Dumnezeu, suflarea de viaţă şi ne-a păstrat-o? Şi ce cere acel Unul singur? Sămânţă dumnezeiască! Luaţi seama, dar, în mintea voastră şi niciunul să nu fie necredincios nevestei din tinereţea lui!
16 „Căci Eu urăsc despărţirea în căsătorie – zice Domnul Dumnezeul lui Israel – şi pe cel ce îşi acoperă haina cu silnicie – zice Domnul oştirilor. De aceea, luaţi seama în mintea voastră şi nu fiţi necredincioşi!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu